Birocrația a fost mai puternică decât natura: stejarul de 300 de ani din București s-a prăbușit
Unul dintre cei mai vechi și mai reprezentativi arbori ai Capitalei — un stejar estimat la aproximativ 300 de ani — s-a prăbușit marți, la intersecția bulevardului Ferdinand I cu strada Horei din București, marcând dispariția unui simbol natural al orașului.
Monument al naturii și singurul stejar stradal rămas în Capitală, arborele secular era un martor tăcut al vechilor Codri ai Vlăsiei, pădurile care au acoperit odinioară teritoriul pe care se întinde astăzi Bucureștiul.
Reprezentanții fundației Eco-Civica, care au încercat să salveze copacul, au transmis pe rețelele de socializare un mesaj încărcat de regret: „S-a dus un mare simbol al Bucureștiului!” — subliniind caracterul ireversibil al pierderii.
Potrivit ecologiștilor, stejarul a fost afectat sever de activitățile antropice din zonă, în special de existența unei stații de carburanți amplasate pe sistemul său radicular. Analizele de sol realizate în jurul rădăcinilor au arătat contaminare cu hidrocarburi atât de pronunțată încât pământul „lua foc de la chibrit”, potrivit declarațiilor Eco-Civica. De asemenea, întreaga alvelolă a fost betonată, ceea ce a înrăutățit starea de sănătate a arborelui.
Demersurile pentru salvarea copacului au venit prea târziu, din cauza birocrației și a întârzierilor în obținerea avizelor necesare, arată aceeași sursă. Eco-Civica afirma că a propus autorităților exproprierea benzinăriei instalate pe rădăcinile stejarului, dar proiectul nu a fost finalizat la timp.
Reacțiile comunității și ale organizațiilor de mediu exprimă un profund sentiment de pierdere și un apel la responsabilitate față de patrimoniul natural urban. „Suntem printre cei mai mari distrugători de mediu și facem praf toată țara într-o indiferență criminală. Păcat că nu am conservat acest simbol natural unic al orașului nostru!”, transmit reprezentanții fundației.
Prăbușirea acestui stejar secular nu este doar un eveniment izolat — ea sugerează, în ochii multora, vulnerabilitatea și fragilitatea patrimoniului natural urban în fața presiunilor dezvoltării și a neglijenței administrative. Pentru bucureșteni, dispariția acestui arbore rămâne o amintire vie a ceea ce orașul a pierdut.
Sursa foto: Eco-Civica
