Ilie Bolojan cere formarea rapidă a unui Guvern cu puteri depline: „România trebuie să iasă din provizorat”
Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România nu își mai poate permite să fie administrată într-un regim de provizorat și consideră că este necesară instalarea cât mai rapidă a unui Guvern cu un mandat deplin. În opinia sa, noul Executiv trebuie să continue reformele și măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
Bolojan afirmă că schimbarea direcției economice din ultimul an începe să se reflecte în datele bugetare. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost, potrivit premierului interimar, cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, cheltuielile cu personalul din sectorul public au scăzut.
Un alt indicator prezentat de Bolojan este reprezentat de investițiile statului. Acestea au ajuns la 76 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu aproximativ 15 miliarde de lei peste valoarea înregistrată în perioada similară din 2025.
Premierul interimar consideră că ajustarea bugetară nu trebuie să însemne sacrificarea investițiilor, ci eliminarea cheltuielilor care nu pot fi susținute pe termen lung.
Bolojan: Un Guvern interimar are capacitate limitată de acțiune
Ilie Bolojan atrage atenția că România se află într-o situație politică ce trebuie depășită cât mai repede. El susține că un Guvern interimar nu dispune de aceeași capacitate de decizie ca un Executiv instalat cu un mandat deplin.
Printre provocările care necesită decizii rapide se numără finalizarea PNRR, menținerea încrederii investitorilor și gestionarea presiunilor economice și sociale.
În același timp, Bolojan a readus în discuție necesitatea unei noi legi a salarizării. Lipsa acesteia, spune premierul interimar, menține incertitudinea în ceea ce privește evoluția cheltuielilor de personal și poate complica eforturile de consolidare fiscală în următorii ani.
El a criticat PSD pentru faptul că proiectul nu a fost adoptat.
Deficitul bugetar, o problemă majoră pentru următorii ani
Viitorul Guvern va avea de gestionat în continuare una dintre cele mai dificile probleme ale economiei românești: deficitul bugetar.
Potrivit lui Bolojan, obiectivul este ca deficitul să ajungă la 5,3% din PIB în 2027, urmând ca ajustarea să continue și în anul 2028.
Presiunile asupra bugetului vor fi însă considerabile. România nu va mai avea la dispoziție granturile PNRR, iar cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească. În paralel, statul va trebui să țină cont de indexarea salariilor și pensiilor, precum și de costurile tot mai mari generate de plata dobânzilor la datoria publică.
În acest context, Bolojan avertizează că România trebuie să evite revenirea la o economie bazată pe consum susținut din împrumuturi.
România trebuie să pună accentul pe investiții
Premierul interimar susține că soluția pe termen lung este orientarea economiei către investiții și creșterea eficienței cheltuielilor publice.
Bolojan admite că măsurile de reducere a deficitului au avut un impact asupra consumului și asupra activității economice, însă consideră că această ajustare este necesară după o perioadă în care consumul a fost susținut inclusiv prin împrumuturi.
În viziunea sa, România trebuie să construiască un model economic în care investițiile, productivitatea și o mai bună colectare a taxelor să aibă un rol mai important.
Bolojan: Viitorul premier va trebui să își asume decizii nepopulare
Ilie Bolojan consideră că viitorul Executiv trebuie să aibă atât un program economic clar, cât și capacitatea de a lua decizii dificile.
Premierul interimar spune că măsurile deja începute trebuie continuate, iar rezultatele obținute până acum trebuie consolidate. În același timp, viitorul prim-ministru va trebui să fie pregătit să adopte și decizii nepopulare, dacă acestea sunt necesare pentru stabilitatea finanțelor publice.
„Avem nevoie rapid de un Guvern care să consolideze ceea ce am reușit până acum”, a transmis Bolojan.
Mesajul său este că România trebuie să depășească rapid perioada de provizorat și să continue schimbarea modelului economic, de la unul centrat pe consum și împrumuturi către unul bazat pe investiții și creștere sustenabilă.
