Noua prognoză BNR privind inflația: scădere puternică în trimestrul III, dar 6,1% la finalul anului

Banca Națională a României (BNR) și-a înrăutățit prognoza privind inflația pentru finalul anului 2026. Banca centrală estimează acum o rată anuală a inflației de 6,1% în decembrie, față de 5,5% în prognoza din luna mai. Inflația ar urma să scadă puternic în trimestrul III, după disiparea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, însă revenirea în intervalul țintei BNR este amânată până la finalul anului 2027.

Noile estimări sunt prezentate în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 7 august 2026. Documentul indică o corecție descendentă semnificativă a inflației în trimestrul III, urmată de o ușoară creștere sau fluctuație în ultimele trei luni ale anului.

Ulterior, inflația ar urma să reintre pe o traiectorie descendentă, dar la un nivel mai ridicat decât anticipa banca centrală în luna mai.

BNR anticipează o inflație de 6,1% la finalul lui 2026

Potrivit noii prognoze, rata anuală a inflației va ajunge la 6,1% în decembrie 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste estimarea precedentă, de 5,5%.

Pentru decembrie 2027, BNR estimează o rată anuală a inflației de 3,4%, comparativ cu 2,9% în prognoza din mai. În iunie 2028, inflația ar urma să ajungă la 2,8%.

Astfel, revenirea inflației în intervalul asociat țintei BNR este estimată abia la sfârșitul anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția anterioară.

Inflația scade puternic în trimestrul III, apoi poate reveni temporar pe creștere

BNR estimează că inflația va avea o evoluție puternic dezinflaționistă în trimestrul III din 2026, pe măsură ce se epuizează efectele directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor.

Efectele favorabile ar urma să fie susținute și de ieftinirea unor produse alimentare, în special legume și fructe.

În trimestrul IV, însă, presiunile asupra prețurilor ar putea crește din nou. BNR indică în special majorarea tarifelor la telecomunicații și RCA, precum și creșterea prețurilor gazelor naturale.

Ulterior, inflația ar urma să își reia tendința descendentă, inclusiv ca urmare a efectelor de bază generate de scumpirile din 2026.

Scumpirile la energie și servicii rămân principalele riscuri

Banca centrală avertizează că riscurile inflaționiste pe termen scurt rămân orientate în principal în sens ascendent.

Printre factorii care pot menține presiunea asupra prețurilor se numără evoluția costurilor cu energia electrică și alimentele, în condițiile secetei, precum și cotațiile petrolului și ale altor materii prime.

Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu reprezintă, de asemenea, un factor de incertitudine pentru evoluția prețurilor la energie și materii prime.

Consumul populației ar putea scădea mai mult decât anticipa BNR

Un factor care ar putea contribui la reducerea inflației este slăbirea cererii interne.

BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va accentua până în trimestrul III din 2026, inclusiv pe fondul consolidării fiscale și al efectelor crizei energetice globale. Ulterior, deficitul de cerere ar urma să înceapă să se restrângă.

Banca centrală anticipează, totodată, o scădere mai accentuată a consumului privat în 2026 decât estima anterior. Reducerea consumului ar urma să schimbe structura cererii agregate în favoarea investițiilor.

Efectul dezinflaționist al cererii mai slabe va fi însă gradual, deoarece inflația de bază și costurile salariale din sectorul privat continuă să exercite presiuni asupra prețurilor.

Inflația de bază rămâne afectată de energie, gaze și servicii

BNR avertizează că inflația de bază va continua, pe termen scurt, să resimtă efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici.

Presiuni suplimentare pot veni din majorarea tarifelor de telecomunicații, a prețurilor polițelor RCA și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la unele alimente de bază.

În același timp, prețurile de import ar putea continua să crească până spre jumătatea anului 2027. Evoluția acestora, împreună cu dinamica leului în raport cu euro, poate genera noi presiuni inflaționiste.

Efectele de bază ale TVA și accizelor vor contribui la scăderea inflației

Un element important pentru evoluția inflației din trimestrul III 2026 îl reprezintă efectele de bază generate de majorarea TVA și a accizelor din august 2025.

BNR estimează că aceste efecte vor avea un caracter puternic dezinflaționist în trimestrul III, contribuind la scăderea ratei anuale a inflației.

În 2027, un rol similar ar urma să îl aibă efectele de bază asociate scumpirilor provocate de șocul energetic din 2026.

BNR vede riscuri importante pentru cursul leu/euro

Minuta ședinței din 7 august indică și riscuri semnificative pentru evoluția cursului de schimb.

Printre acestea se numără modificarea aversiunii globale față de risc, politica monetară a marilor bănci centrale, deficitele gemene ale României și incertitudinile politice interne.

În acest context, Consiliul de Administrație al BNR subliniază importanța menținerii stabilității politice și guvernamentale, a continuării consolidării fiscale conform planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și a atragerii fondurilor europene disponibile prin PNRR.

Potrivit BNR, aceste elemente sunt importante pentru poziția externă a economiei, prima de risc suveran și costurile de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.

Prognoza BNR privind inflația

Concluzie

BNR se așteaptă la o scădere puternică a inflației în trimestrul III din 2026, după dispariția efectelor directe ale șocurilor fiscale și energetice, însă procesul de dezinflație va fi mai lent decât se estima în primăvară.

Pentru finalul lui 2026, banca centrală a majorat prognoza inflației la 6,1%, iar revenirea în intervalul țintei este acum anticipată abia la sfârșitul lui 2027. Evoluția prețurilor va depinde în continuare de energie, gaze, alimente, servicii, cursul de schimb, cererea internă și consolidarea fiscală.