România închide PNRR cu proiecte neterminate și sute de milioane de euro pierdute. Ce se întâmplă de la 1 septembrie

31 august 2026 este ultima zi în care România mai poate finaliza investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a beneficia de finanțarea aferentă. După aproape cinci ani de implementare, România ajunge la finalul programului cu mii de proiecte în derulare, autostrăzi și căi ferate care nu sunt terminate și reforme care nu au fost îndeplinite la timp.

Proiectele rămase în urmă nu dispar însă după închiderea PNRR. Ele vor trebui continuate din alte surse, în special de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

PNRR-ul României a fost redus cu miliarde de euro

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021 și avea inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro.

Programul cuprindea granturi și împrumuturi, însă valoarea sa a fost redusă în urma mai multor renegocieri. În forma finală, PNRR ajunge la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile.

Până la 12 august 2026, România primise aproximativ 12,97 miliarde de euro.

În ultimii ani au fost contractate peste 15.000 de proiecte, însă aproximativ 4.500 de investiții nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august.

Ultima zi de PNRR găsește A7 încă în lucru

Autostrada A7 Ploiești–Pașcani este unul dintre cele mai importante proiecte asociate PNRR.

Pe sectorul Adjud–Bacău, lucrările au accelerat în ultimele săptămâni, iar în 31 august este deschisă circulația pe tronsonul Adjud–Bacău Sud.

Deschiderea nu înseamnă însă că întregul sector este finalizat. Nodul Bacău Nord nu este încă gata, astfel că legătura completă cu Varianta Ocolitoare Bacău va fi realizată ulterior.

După inaugurarea de la sfârșitul lunii august, A7 ajunge la aproximativ 242 de kilometri de autostradă funcționali din cei 319 kilometri prevăzuți între Ploiești și Pașcani.

Ultimii aproximativ 77 de kilometri, între Bacău și Pașcani, sunt încă în construcție. Lucrările vor continua și după închiderea PNRR, însă finanțarea va trebui asigurată din alte surse.

Margina–Holdea, o altă investiție care nu este gata

Pe Autostrada A1, tronsonul Margina–Holdea rămâne, de asemenea, în lucru.

Segmentul are puțin peste nouă kilometri și include aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri.

Și în acest caz, lucrările care nu sunt finalizate până la termenul PNRR vor trebui achitate prin alte surse de finanțare.

Sibiu–Pitești, imposibil de finalizat integral până la termen

Un alt proiect strategic, Autostrada Sibiu–Pitești, nu putea fi terminat integral până la 31 august 2026.

Secțiunile montane au termene contractuale care depășesc perioada PNRR. Tronsonul Boița–Cornetu are termen de finalizare în 2028, iar Cornetu–Tigveni are, de asemenea, un termen ulterior închiderii programului.

Prin urmare, o parte importantă din lucrările de pe traseul Sibiu–Pitești va fi finanțată și după expirarea PNRR.

Căile ferate au rămas în urmă

Și infrastructura feroviară a fost afectată de întârzieri.

Componenta PNRR a fost redusă de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, fiind păstrate proiectele considerate realizabile până la termen.

Pe ruta Caransebeș–Timișoara–Arad, unele loturi au ajuns la procente importante de execuție, însă altele au rămas mult în urmă.

Probleme există și pe linia Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, unde progresul diferă semnificativ de la un lot la altul.

PNRR a inclus și modernizarea materialului rulant, cu locomotive electrice și vagoane reabilitate.

Spitalele au avut o absorbție de 91%

Unul dintre domeniile în care România a înregistrat rezultate mai bune este sănătatea.

Potrivit Ministerului Sănătății, rata de absorbție a ajuns la 91%. Mai multe proiecte majore de infrastructură medicală au fost finalizate sau se aflau în etapa finală de recepție.

Printre acestea se numără proiecte din Târgu Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Balotești.

O situație diferită este la Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, unde execuția era de aproximativ 69%. Investiția va continua prin alte surse de finanțare.

Creșele și proiectele de mediu, printre investițiile cu risc

PNRR a finanțat și construirea de creșe, școli, campusuri profesionale și renovarea unor clădiri publice.

Programul de creșe a fost extins de la 110 la 124 de unități, însă unele investiții au fost considerate cu risc major.

În aceeași categorie au intrat proiecte privind școlile verzi, mobilitatea urbană, renovarea clădirilor publice și unele investiții de mediu.

Pe componenta verde au fost finanțate centre de colectare a deșeurilor, insule ecologice digitalizate, împăduriri și proiecte de reconstrucție ecologică.

99 de jaloane și ținte sunt întârziate

PNRR nu înseamnă doar infrastructură. România și-a asumat și reforme legislative și administrative.

Potrivit datelor prezentate de autorități, 202 jaloane și ținte au fost îndeplinite și evaluate pozitiv de Comisia Europeană, în timp ce alte 80 erau finalizate sau considerate aproape de finalizare.

În schimb, 99 de jaloane și ținte erau întârziate și prezentau diferite grade de risc.

Unele dintre măsurile asumate au fost modificate sau eliminate în urma renegocierii planului.

Reforma salarizării aduce una dintre cele mai mari pierderi

Una dintre cele mai importante reforme ratate este cea privind salarizarea unitară.

Neîndeplinirea jalonului în termenul prevăzut de PNRR înseamnă pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro.

Aceasta este una dintre cele mai mari sume asociate unui jalon neîndeplinit.

România a pierdut bani și în urma evaluării cererii de plată numărul 3. Din sumele suspendate inițial, o parte a fost recuperată, însă aproximativ 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.

Pensiile speciale au costat alte 65 de milioane de euro

Reforma pensiilor speciale a fost o altă problemă importantă.

Deși România a adoptat o lege în domeniu, reforma nu a fost considerată îndeplinită la timp de Comisia Europeană.

Din suma suspendată inițial, România a recuperat aproximativ 166 de milioane de euro, însă a pierdut definitiv 65 de milioane de euro.

România nu a reușit să închidă la timp toate capacitățile pe cărbune

Un alt jalon ratat privește eliminarea unor capacități de producție pe cărbune.

Guvernul a decis amânarea închiderii unor grupuri energetice de la Turceni și Craiova, motivând că oprirea acestora ar putea pune în pericol furnizarea agentului termic pentru municipiul Craiova în sezonul rece.

Prin urmare, ținta privind eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune nu a fost atinsă la termen.

Pierderile aferente sunt estimate la aproximativ 100 de milioane de euro.

Ce se întâmplă cu proiectele după 31 august 2026

Închiderea PNRR nu înseamnă automat oprirea proiectelor aflate în construcție.

Autostrăzile, căile ferate, spitalele și celelalte investiții trebuie continuate, însă banii nu mai pot veni în aceleași condiții din PNRR.

Unele proiecte vor fi preluate pe alte programe europene, iar altele vor fi finanțate direct din bugetul de stat.

Aceasta este una dintre principalele consecințe ale întârzierilor: România trebuie să ducă la capăt investiții începute cu bani europeni, dar o parte dintre costuri vor fi suportate ulterior din resurse naționale.

În plus, finanțarea prin împrumuturi contractate de stat poate fi mai scumpă decât cea disponibilă prin PNRR.

31 august 2026 reprezintă, astfel, finalul finanțării PNRR, dar nu și finalul proiectelor începute prin acest program. Pentru România urmează etapa în care investițiile rămase în urmă trebuie finalizate, iar nota de plată pentru întârzieri va fi suportată, în parte, din bugetul național.