Dragoș Pîslaru, despre noua formă a PNRR: mai puține împrumuturi și proiecte mutate pe fonduri de coeziune

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat situația actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul modificărilor negociate de România cu Comisia Europeană.

Oficialul a oferit detalii despre legea integrității, flexibilizarea condițiilor pentru finalizarea investițiilor, reducerea componentei de împrumuturi și transferarea unor proiecte importante către fondurile de coeziune.

Legea integrității, în atenția Curții Constituționale

Una dintre reformele asociate PNRR este legea integrității, proiect care a generat dezbateri publice și controverse în special în jurul unor prevederi cu caracter retroactiv.

Dragoș Pîslaru susține că, din perspectiva Comisiei Europene, proiectul îndeplinește cerințele asumate în cadrul reformei. Pentru intrarea în vigoare este însă necesară rezolvarea problemelor de constituționalitate.

Pîslaru a precizat că, în cazul în care actul normativ va fi adoptat și promulgat, România va putea considera îndeplinite și celelalte repere prevăzute în cadrul reformei.

România a modificat regulile pentru finalizarea proiectelor din PNRR

Un alt punct important al renegocierii PNRR îl reprezintă modul în care sunt evaluate proiectele aflate în implementare.

Termenele și condițiile inițiale au ridicat dificultăți pentru mai multe investiții, iar România a negociat o serie de modificări care permit o evaluare mai flexibilă a stadiului lucrărilor.

Potrivit lui Pîslaru, în anumite situații s-a trecut de la condiția unei finalizări și recepții finale la posibilitatea unor recepții parțiale și a recunoașterii unor procente de execuție.

Modificările au fost negociate pentru a permite României să utilizeze cât mai mult din banii disponibili prin PNRR și să evite pierderea unor finanțări pentru investiții aflate deja în lucru.

România are acum aproximativ 6,8 miliarde de euro în împrumuturi PNRR

Componenta de împrumuturi a fost, la rândul său, redusă semnificativ față de forma inițială a PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că România are în prezent aproximativ 6,8 miliarde de euro pe componenta de împrumuturi.

În același timp, valoarea totală a PNRR este de puțin peste 20 de miliarde de euro, după ce planul ajunsese, în forma sa inițială, la aproximativ 28 de miliarde de euro.

De ce nu a păstrat România întreaga componentă de împrumuturi

Potrivit ministrului, reducerea împrumuturilor nu trebuie pusă exclusiv pe seama proiectelor care nu au putut fi finalizate.

Decizia a fost influențată și de necesitatea gestionării deficitului bugetar. Împrumuturile PNRR se reflectă în deficit, astfel că autoritățile au analizat dacă este justificată menținerea unui nivel ridicat de finanțare rambursabilă.

Pîslaru a făcut referire și la instrumentul SAFE, care oferă României acces la un împrumut cu condiții considerate avantajoase, inclusiv o perioadă mai lungă de rambursare și o perioadă de grație.

În aceste condiții, România a preferat să nu se împrumute suplimentar prin PNRR atunci când investițiile puteau fi finanțate prin alte mecanisme europene.

Spitalele și unele autostrăzi, mutate pe fonduri de coeziune

O parte dintre proiectele care figurau în PNRR au fost transferate către politica de coeziune.

Ministrul a indicat drept exemple proiectele din domeniul sanitar și anumite lucrări de autostrăzi care au întâmpinat probleme, inclusiv în zona achizițiilor publice.

Prin această soluție, investițiile pot beneficia în continuare de finanțare europeană, chiar dacă nu mai sunt încadrate în mecanismul PNRR.

Ce înseamnă modificările pentru România

Actuala formă a PNRR este rezultatul renegocierilor și al unei selecții mai stricte a proiectelor care pot fi finalizate în calendarul mecanismului european.

România încearcă să păstreze în PNRR investițiile care pot fi realizate în condițiile negociate și să transfere către fondurile de coeziune proiectele pentru care există dificultăți privind termenele sau procedurile de implementare.

În paralel, reducerea componentei de împrumuturi urmărește limitarea presiunii asupra deficitului și evitarea contractării unor datorii care nu sunt necesare.

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc ca fondurile europene să fie direcționate către proiecte care pot fi implementate efectiv, iar România să maximizeze suma pe care o poate utiliza din finanțarea europeană disponibilă.