Comisia Europeană: România continuă să legifereze excesiv prin ordonanțe, afectând predictibilitatea legislativă
Comisia Europeană atrage atenția, în Raportul privind statul de drept 2025, că România continuă să se confrunte cu o lipsă de predictibilitate legislativă, alimentată de modificările frecvente ale legilor și de utilizarea pe scară largă a ordonanțelor emise de Guvern.
Potrivit documentului, din cele 248 de acte de legislație primară adoptate în 2025, 124 au fost ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență, ceea ce înseamnă că aproximativ jumătate din legislația primară a fost adoptată de Executiv prin proceduri accelerate, cu o consultare publică limitată sau, în unele cazuri, fără consultare.
Predictibilitatea legislativă rămâne o problemă majoră
Comisia Europeană arată că mediul de afaceri, organizațiile societății civile și sistemul judiciar continuă să semnaleze lipsa de stabilitate a cadrului legislativ.
Raportul subliniază că modificările frecvente ale legislației, numărul mare de proiecte aflate în dezbatere parlamentară și recurgerea frecventă la ordonanțe afectează calitatea procesului de legiferare și creează incertitudine pentru investitori și pentru actorii economici.
În plus, Executivul continuă să joace un rol legislativ important, prin utilizarea ordonanțelor care, potrivit Comisiei, nu fac parte din procesul obișnuit de planificare a politicilor publice și reduc timpul disponibil pentru dezbaterea parlamentară și consultarea părților interesate.
Evaluările de impact și consultările publice, insuficiente
Raportul evidențiază că una dintre principalele deficiențe ale procesului legislativ este lipsa unor evaluări de impact solide înainte de adoptarea actelor normative. De asemenea, Comisia observă că efectele proiectelor de lege asupra drepturilor fundamentale sunt analizate doar în mod excepțional, deși legislația națională prevede această obligație.
Instituția europeană mai critică frecvența consultărilor publice formale sau insuficiente, ceea ce reduce transparența și calitatea procesului decizional.
Restanțe legislative și proceduri imprevizibile
Comisia amintește că, la începutul actualei legislaturi, Parlamentul avea aproximativ 2.500 de proiecte de lege restante. Totodată, modul în care este stabilită agenda parlamentară permite reluarea unor inițiative legislative din legislaturile anterioare, contribuind la lipsa de predictibilitate a procesului legislativ.
Potrivit raportului, aceste elemente, alături de utilizarea frecventă a ordonanțelor, afectează coerența și stabilitatea cadrului legislativ din România.
Recomandările Comisiei Europene
Executivul european amintește că, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat elaborarea și adoptarea unui Plan pentru o mai bună reglementare 2026–2030. Acesta ar urma să îmbunătățească planificarea politicilor publice, calitatea evaluărilor de impact și consultarea actorilor interesați înainte de adoptarea noilor reglementări.
Raportul concluzionează că reducerea utilizării procedurilor de urgență și consolidarea rolului Parlamentului în procesul legislativ reprezintă pași importanți pentru creșterea predictibilității și transparenței actului de guvernare.
