Gheorghe Ialomițianu lansează acuzații la adresa Guvernului Bolojan: Deficit mai mic, dar facturi neplătite către firme
Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu susține că reducerea deficitului bugetar din timpul guvernării Ilie Bolojan trebuie analizată și în raport cu obligațiile financiare pe care statul nu le-ar fi achitat la timp. Acesta acuză întârzieri la plata facturilor către firmele care au executat lucrări pentru instituțiile publice și afirmă că unele lucrări nici nu ar fi fost facturate. Ialomițianu îi solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte public situația completă a datoriilor statului.
Fostul ministru avertizează asupra restanțelor bugetare
Invitat vineri seara la B1 TV, în emisiunea moderată de Ioana Constantin, Gheorghe Ialomițianu a vorbit despre dificultățile financiare cu care s-ar confrunta mai multe instituții publice și companii private care au lucrat pentru stat.
În opinia fostului ministru, datele privind deficitul bugetar trebuie privite împreună cu situația facturilor neachitate și cu obligațiile care nu ar fi fost încă înregistrate. Acesta a subliniat că evoluțiile trimestriale ale deficitului nu oferă, singure, o imagine completă asupra rezultatului de la sfârșitul anului.
„Cert este că sunt foarte multe facturi neplătite”, a declarat Ialomițianu, în contextul discuțiilor despre rectificarea bugetară și resursele disponibile pentru ultimele luni din 2026.
Acuzații privind instrucțiuni transmise autorităților locale
Una dintre cele mai importante afirmații făcute de fostul ministru vizează facturile aferente unor lucrări deja executate, care nu ar fi fost primite sau înregistrate de autoritățile publice.
Ialomițianu susține că Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării ar fi transmis autorităților locale instrucțiuni să nu primească facturi. Până la prezentarea unor documente care să susțină această afirmație, acuzația nu poate fi considerată confirmată independent.
„Sunt multe facturi către antreprenori, pentru că au executat lucrări la instituții, și se vede că multe firme intră în faliment, că n-au primit banii. Dar și mai grav este că nu s-a facturat. Lucrul acesta nu e luat în calcul pentru deficitul ăsta”, a afirmat fostul ministru la B1 TV.
Potrivit acestuia, diferența dintre facturile emise și neachitate și lucrările pentru care facturarea nu ar fi avut loc este esențială pentru evaluarea obligațiilor financiare ale statului.
„Nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile”
Gheorghe Ialomițianu consideră că amânarea plăților către companii nu poate fi tratată drept o soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Firmele care execută lucrări pentru stat trebuie să își acopere costurile de funcționare și să își plătească angajații, chiar dacă încasarea banilor de la beneficiarii publici întârzie.
Fostul ministru avertizează că acumularea restanțelor poate pune presiune pe mediul de afaceri și poate contribui la dificultățile financiare ale unor companii.
„Nu știu câți bani sunt pentru rectificare, nu știu dacă banii aceștia ajută, dar să știți că nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile. E grav pentru economie”, a declarat acesta.
Ialomițianu a mai susținut că unele instituții publice nu ar mai avea suficiente fonduri pentru a-și acoperi cheltuielile până la sfârșitul anului, inclusiv pe cele legate de salarii.
Cum a evoluat deficitul bugetar în primele nouă luni din 2026
Declarațiile fostului ministru vin pe fondul dezbaterilor privind rezultatele execuției bugetare și ținta de deficit pentru întregul an.
Datele prezentate în octombrie de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indicau un deficit bugetar de 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026, comparativ cu 5,35% în aceeași perioadă din 2025. În valoare nominală, deficitul era de aproximativ 78 de miliarde de lei, față de circa 102 miliarde de lei în anul precedent.
Aceste cifre arată evoluția deficitului raportat, dar nu răspund, în sine, întrebărilor ridicate de Ialomițianu despre valoarea totală a facturilor restante și despre eventualele lucrări executate, dar nefacturate.
Pentru o imagine completă sunt necesare date centralizate privind obligațiile de plată ale instituțiilor publice, scadențele acestora și sumele achitate efectiv.
Ministerul Dezvoltării a solicitat date despre facturile restante prin PNRR
În octombrie 2026, Ministerul Dezvoltării a cerut centralizarea la nivel național a facturilor restante aferente proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Demersul urmărește identificarea obligațiilor neachitate și evaluarea situației financiare a proiectelor gestionate de autoritățile publice. Centralizarea poate contribui la stabilirea necesarului de finanțare și la identificarea problemelor care afectează firmele implicate în execuția lucrărilor.
Solicitarea de a inventaria restanțele nu confirmă însă acuzația că autorităților locale li s-ar fi cerut să nu primească facturi. Acest aspect necesită clarificări oficiale din partea instituțiilor menționate de fostul ministru.
Ialomițianu cere publicarea obligațiilor de plată ale statului
Gheorghe Ialomițianu îi solicită lui Alexandru Nazare să prezinte valoarea totală a datoriilor statului, astfel încât situația bugetară să poată fi evaluată și prin prisma obligațiilor care nu au fost încă achitate.
Fostul ministru a criticat și modul în care ar trebui acordat sprijinul financiar autorităților locale aflate în dificultate. În opinia sa, ajutoarele de la bugetul central ar trebui corelate cu implementarea reformelor administrative și cu reducerea cheltuielilor.
În lipsa unei situații publice complete, rămân de clarificat valoarea facturilor neachitate, existența unor lucrări nefacturate și impactul acestor obligații asupra execuției bugetare. Publicarea datelor și prezentarea punctelor de vedere ale ministerelor vizate ar putea contribui la lămurirea acuzațiilor și la evaluarea efectelor întârzierilor la plată asupra economiei.
